- pe placul cuiva
- to smb.'s liking / tasteone's cup of tea.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
pe placul cuiva
Look at other dictionaries:
voie — VÓIE, (rar) voi, s.f. 1. Voinţă, vrere, intenţie. ♢ loc. adv. Cu voie sau cu voia (cuiva) = intenţionat, din proprie iniţiativă, dinadins. Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar, neintenţionat. Peste voia... = împotriva… … Dicționar Român
plac — s.n. (Azi mai ales în loc. adv.) Plăcere. ♢ loc. adv. Pe (sau după) plac (ori placul cuiva) = după voia, după gustul (cuiva). După bunul plac (al cuiva) = după capriciul (cuiva). ♢ expr. A fi la bunul plac al cuiva = a fi la discreţia, la… … Dicționar Român
hang — HANG, (2) hanguri, s.n. 1. (În expr.) A ţine hangul = a) a acompania o melodie; b) fig. a însoţi, a întovărăşi; c) fig. a ţine partea cuiva, aprobând tot ce face şi ce spune; a face pe placul cuiva, a cânta cuiva în strună. 2. (reg.) Nume dat… … Dicționar Român
conveni — CONVENÍ vb. 1. a i plăcea, a prefera. (Ţi ar conveni să te muţi la noi?) 2. a se înţelege, a se învoi, (pop.) a se ajunge, a se uni, (prin Munt.) a se îndogăţi, (Ban.) a se toldui, (înv.) a se lovi, a pristăni, a se târgui, a se tocmi, a veni,… … Dicționar Român
mulţumi — MULŢUMÍ, mulţumesc, vb. IV. 1. intranz. (La prez. ind. pers. 1 sg. şi pl. este folosit adesea ca formulă stereotipă, cu valoare de interj.) A exprima (cuiva) recunoştinţă sau satisfacţia pentru o manifestare de politeţe, un dar, un bine etc. care … Dicționar Român
convenit — CONVENÍ, convín, vb. IV. intranz. 1. A corespunde cu dorinţele cuiva, a fi pe placul cuiva. 2. A cădea de acord cu cineva; a se învoi, a se înţelege. ♦ tranz. A accepta, a admite. ♦ A încheia o convenţie. – Din fr. convenir, lat. convenire.… … Dicționar Român
kerneri — SPIN1, spini, s.m. I. 1. Organ în formă de ţeapă care creşte pe tulpina, pe ramurile, pe frunzele, pe fructele etc. unor plante; ghimpe. ♢ expr. A sta (sau a şedea) pe (sau ca pe) spini = a fi neliniştit, nerăbdător. A fi (sau a sta) ca pe un… … Dicționar Român
neplăcut — NEPLĂCÚT, Ă, neplăcuţi, te, adj. Care nu este pe placul cuiva, care nu este convenabil, care nu corespunde gusturilor sau preferinţelor cuiva, care cauzează o neplăcere; dezagreabil; p. ext. jenant, supărător. – Ne + plăcut. Trimis de… … Dicționar Român
alegere — ALÉGERE, alegeri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) alege şi rezultatul ei. ♢ loc. adv. Fără alegere = la nimereală, la întâmplare. La alegere = după voia, după placul cuiva. 2. (Mai ales la pl.) Operaţie care se efectuează conform unor norme precise şi … Dicționar Român
poftă — PÓFTĂ, pofte, s.f. 1. Dorinţă puternică de a face sau a obţine ceva; năzuinţă, dispoziţie, chef, plăcere. ♢ loc. adv. Cu poftă = manifestând multă plăcere, cu plăcere. ♢ expr. A şi (mai) pune pofta n cui, se spune pentru a arăta că cineva este… … Dicționar Român
înţelege — ÎNŢELÉGE, înţelég, vb. III. 1. tranz. A şi face, a avea o idee clară şi exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. ♢ expr. Aşa (mai) înţeleg şi eu = aşa da, aşa e pe placul meu. A înţelege pe cineva = a) a pricepe ce… … Dicționar Român
